Ion Druță. Frunze de dor.  65 ani de la publicare


Scrisă în anul 1955, publicată în volumul pentru întâia oară în 1957, povestirea „Frunze de dor„ este o altă dovadă concludentă a unor mari și alese capacități creatoare ale scriitorului. În centrul acestui poem de dragoste se află doi tineri din satul Valea Răzeșilor: Gheorghe Doinaru și Rusanda Cibotaru, ambii de vârsta îmbobocirii dragostei. Primăvara dragostea lor izbucnește năvalnic, vara se consumă pe îndelete, poetic și puternic, dar toamna se veștejește nemilos. Personajele sunt legate firesc și trainic, prin nenumărate fire, de viața satului în ultimul an de război, din primăvara până în toamna anului 1945, scriitorul realizând o imagine concretă, vie, impresionantă a vieții satului basarabean al timpului. Dragostea lui Gheorghe și a Rusandei a apărut și s-a aprins cât amândoi tineri purtau grijă pământului  din Hârtoape. Urmează alte manifestări concrete ale sentimentelor personajelor. După care vine despărțirea. Gheorghe rămâne același om al pământului, Rusanda devine învățătoare. Amăreala Frunzelor de dor vine de la adevărul că primenirile sociale au influențat puternic personajele, determinându-le să-și trădeze chiar și dragostea.

Реклама

Добавить комментарий

Заполните поля или щелкните по значку, чтобы оставить свой комментарий:

Логотип WordPress.com

Для комментария используется ваша учётная запись WordPress.com. Выход /  Изменить )

Фотография Twitter

Для комментария используется ваша учётная запись Twitter. Выход /  Изменить )

Фотография Facebook

Для комментария используется ваша учётная запись Facebook. Выход /  Изменить )

Connecting to %s